← îns (toate sensurile)

Definiția cuvântului „îns”

îns — pronume

  1. (pronume personal, azi art., precedat de prep. „întru”, „printru”) el, ea, dânsul, dânsa.
  2. (pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) însuși.

îns — substantiv

  1. individ, persoană, om.