Definiția cuvântului „încrede”
încrede — verb
- (v.refl.) a pune temei pe cinstea, pe sinceritatea cuiva; a se bizui, a conta pe cineva sau pe ceva.
- (v.refl.) (pop.) a avea încredere prea mare în sine; a se fuduli.
- (v.refl.) a crede spusele cuiva, a da crezare.
- (v.tranz.) (înv. și pop.) a încredința ceva cuiva.