zăpăceli (toate sensurile)

Definiția cuvântului „zăpăceli”

zăpăcelisubstantiv

  1. faptul de a (se) zăpăci; stare în care se află cel zăpăcit; tulburare, buimăceală, fâstâceală, năuceală; dezordine.
  2. (fam.) gălăgie mare, tărăboi, larmă, balamuc.

zăpăcelisubstantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru zăpăceală.