vorbit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „vorbit”

vorbitverb

  1. (v.intranz.) a avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenții; a spune, a zice, a grăi.
  2. (v.tranz.) a rosti cuvinte.
  3. a se adresa cuiva.
  4. a se exprima într-o anumită limbă.
  5. a-și spune cuvântul, a-și exprima voința.
  6. (fig.) a face dovadă, a adeveri, a atesta, a confirma.
  7. (fig.) a pleda în favoarea cuiva.
  8. (v.intranz.) a sta de vorbă; a discuta; a comenta.
  9. (v.refl.recipr. și intranz.) a se sfătui, a se învoi, a se înțelege.
  10. (v.intranz.) a face o expunere; a ține un discurs.

vorbitsubstantiv

  1. vorbire.

vorbitadjectiv

  1. care este exprimat prin cuvinte, rostit, exprimat, spus; (p.ext.) expus oral.