voinici (toate sensurile)

Definiția cuvântului „voinici”

voinicisubstantiv

  1. tânăr bine făcut, chipeș, curajos, viteaz, îndrăzneț.
  2. flăcău, fecior.
  3. (înv.) soldat, ostaș.

voiniciverb

  1. (v.intranz.) (pop.) a face fapte vitejești.
  2. (v.refl.) (ir.) a face pe voinicul, a face pe grozavul; a se grozăvi.
  3. (v.intranz.) a haiduci.
  4. (v.intranz.) (înv.) a fi ostaș; a se război.