viciu (toate sensurile)

Definiția cuvântului „viciu”

viciusubstantiv

  1. defect, cusur, neajuns (de construcție, de funcționare etc.).
  2. (fig.) pornire nestăpânită și statornică spre rău, apucătură rea, patimă; desfrâu, dezmăț, destrăbălare.
  3. neîndeplinire a unor condiții legale de formă sau de conținut în întocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la anularea valorii acestora.