Definiția cuvântului „vălătuc”

vălătuc — substantiv

1. sul făcut dintr-un material (flexibil), înfășurat în sensul uneia dintre laturile sale; (spec.) val.
2. material de construcție făcut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz, în formă de colaci sau de cărămizi, din care se clădesc pereții caselor țărănești (astupându-se o îngrăditură de pari).
3. tăvălug.