(când precedă un substantiv are forma un, o; când ține locul unui substantiv are forma unul, una) (adesea substantivat) primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I.
(în corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație)
(sudat; cu formă feminină și valoare neutră) întruna sau tot întruna.
(adjectival)
(eliptic, indicând ora, ziua etc.)
(substantivat, m.)
(cu valoare de num. ord.) prim, întâi.
(precedat de „câte”, formează num. distributiv corespunzător)
(adjectival) singur, unic.
(folosit pentru întărirea pronumelui personal)
(adjectival) același, identic.
(precedat de o negație sau în propoziții negative) nimeni.
unul — pronume
(pron.nehot.) (ține locul unui substantiv, fără a da o indicație precisă asupra obiectului)
(pron.nehot.) (în alternanță cu „altul” sau cu sine însuși)
(pron.nehot.) (în corelație cu „altul”, exprimă un raport de reciprocitate)
(pron.nehot.) cineva; oarecare.
(pron.nehot.) (cu determinări care indică mai precis sensul substantivelor înlocuite)
(pron.nehot.) (cu nuanță peiorativă, folosit de obicei pe lângă nume de persoană)
(pron.nehot.) (în alternanță cu „altul”) primul, întâiul.
(pron.nehot.) (la pl.) o parte din...
(pron.nehot.) (adjectival) niște, anumiți.
(pron.nehot.) (cu formă feminină și valoare neutră) ceva.