← umbrele (toate sensurile)

Definiția cuvântului „umbrele”

umbrele — substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru umbrelă.
  2. forma de plural articulat pentru umbră.

umbrele — substantiv

  1. lipsă de lumină, întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină; porțiune din spațiu întunecoasă (și răcoroasă) unde nu ajung direct razele de lumină.
  2. întuneric, întunecime, obscuritate.
  3. nuanță închisă, pată întunecată.
  4. (spec.) parte mai întunecată dintr-o imagine plastică.
  5. (fig.) stare de tristețe, de îngândurare etc. întipărită pe fața cuiva.
  6. (de obicei urmat de o determinare în genitiv) conturul întunecat al unei ființe sau al unui lucru, proiectat pe o suprafață (mai) luminată.
  7. imagine neclară, nedeslușită; obiect care nu se vede bine (din cauza întunericului, a ceții etc. sau pentru că este privit printr-un corp puțin transparent).
  8. (în concepțiile mistice și în basme) duhul unui om mort sau ființă supranaturală, fantomatică; stafie, fantomă, nălucă.
  9. (fig.) ființă foarte slabă (și bolnavă).
  10. (fig.) urmă, semn abia perceptibil; cantitate foarte mică din ceva.
  11. (fig.) părere, aparență, iluzie.

umbrele — substantiv

  1. obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spițe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare.