ucenic (toate sensurile)

Definiția cuvântului „ucenic”

ucenicsubstantiv

  1. persoană (tânără) care învață o meserie lucrând în producție sub îndrumarea unui meșter sau urmând o școală profesională.
  2. adept și continuator al unui savant, al unui filozof, al unui artist; (p.ext.) începător într-o activitate; discipol, elev.