Definiția cuvântului „tăvălug”

tăvălug — substantiv

1. unealtă agricolă compusă din unul sau din mai mulți cilindri, folosită la fărâmarea bulgărilor de pământ și la netezirea și tasarea solului înainte și după însămânțare; cilindru greu, folosit la anumite mașini pentru fărâmare, îndesare, nivelare etc.
2. instrument rudimentar de treierat.