tuta (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tuta”

tutasubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru tută.

tutasubstantiv

  1. (reg.) persoană care vorbește vrute și nevrute; (p.ext.) prostănac, tont.
  2. instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde.