Definiția cuvântului „tungsten”

tungsten — substantiv

1. (chim.) element chimic, metalic, dur, cenușiu deschis (în stare compactă) sau cenușiu închis (sub formă de pulbere), lucios, folosit la fabricarea oțelurilor speciale și a filamentelor pentru becuri electrice, cu numărul atomic 74 și simbolul W.