Definiția cuvântului „terbiu”

terbiu — substantiv

1. (chim.) element chimic, artificial, metal lucitor, din familia pământurilor rare (lantanide), ai cărui compuși sunt întrebuințați la obținerea aliajelor, cu numărul atomic 65 și simbolul Tb.
2. (defectiv de plural) mineral care conține terbiu.