tavan (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tavan”

tavansubstantiv

  1. suprafața interioară a planșeului superior dintr-o încăpere.
  2. partea superioară a unei excavații miniere.
  3. (reg.) scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei.
  4. (reg.) fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii.