tar (toate sensurile)

Definiția cuvântului „tar”

tarsubstantiv

  1. unitate de măsură a greutății (egală cu 125 de ocale).

tarsubstantiv

  1. titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave; persoană care purta acest titlu.

tarinterjecție

  1. cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva.

tarsubstantiv

  1. scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată.
  2. (fig.) om foarte slab.