← suspin (toate sensurile)Definiția cuvântului „suspin”
suspin — verb
- (v.intranz.) a scoate suspine; a ofta (adânc sau din greu).
- a plânge cu suspine.
- a dori foarte mult, a tânji după ceva.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru suspina.
suspin — substantiv
- respirație sonoră, adâncă și prelungită, provocată mai ales de o durere psihică; oftat, suspinare.
- respirație scurtă și întretăiată, care însoțește un plâns puternic; sughiț (de plâns), suspinare.
- (reg.) astmă (la cai).
suspin — verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru suspina.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru suspina.