Definiția cuvântului „surd”

surd — adjectiv

1. (adesea substantivat) care nu aude (bine), lipsit (total sau parțial) de auz.
2. (fig.) care nu vrea să audă, să înțeleagă; neînduplecat, nesimțitor, fără suflet.
3. (fon.; despre consoane; și substantivat, f.) care se emite fără participarea coardelor vocale.
4. (despre sunete, zgomote; adesea adverbial) cu intensitate atenuată, lipsit de rezonanță; slab, înăbușit, înfundat, confuz.
5. (fig.) (despre sentimente, conflicte etc.) mocnit, ascuns, tăinuit.
6. (fig.) (despre senzații, dureri etc.) înăbușit; nedefinit, vag.