← sticlă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „sticlă”

sticlă — substantiv

  1. substanță solidă, amorfă, transparentă, translucidă sau opacă, dură, cu un luciu particular, lipsită de flexibilitate, casantă, rău conducătoare de căldură și de electricitate, formată dintr-un amestec de silicați și obținută prin topire.
  2. material asemănător cu sticla.
  3. obiect sau piesă componentă a unui obiect, făcute din sticlă.
  4. (la sg.; depr.) monoclu.
  5. (spec.) vas înalt (de formă cilindrică), cu gât îngust, făcut din sticlă; care servește la păstrarea lichidelor; cantitatea de lichid conținută de acest vas.
  6. placă subțire de sticlă cu care se închide cadrul ferestrelor, al unor uși, cu care se acoperă tablourile etc.; geam.