sticlă (toate sensurile)

Definiția cuvântului „sticlă”

sticlăsubstantiv

  1. substanță solidă, amorfă, transparentă, translucidă sau opacă, dură, cu un luciu particular, lipsită de flexibilitate, casantă, rău conducătoare de căldură și de electricitate, formată dintr-un amestec de silicați și obținută prin topire.
  2. material asemănător cu sticla.
  3. obiect sau piesă componentă a unui obiect, făcute din sticlă.
  4. (la sg.; depr.) monoclu.
  5. (spec.) vas înalt (de formă cilindrică), cu gât îngust, făcut din sticlă; care servește la păstrarea lichidelor; cantitatea de lichid conținută de acest vas.
  6. placă subțire de sticlă cu care se închide cadrul ferestrelor, al unor uși, cu care se acoperă tablourile etc.; geam.