Definiția cuvântului „spion”

spion — substantiv

persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă.
persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații).
lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate.

(v.intranz.) a culege în mod clandestin informații secrete privitoare la un alt stat și a le transmite altui stat.
(v.tranz. refl. recipr.) a (se) iscodi, a (se) pândi în scopul de a raporta cuiva cele aflate.
(v.tranz. refl. recipr.) a (se) privi, a (se) urmări pe furiș.