← spicul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „spicul”

spicul — substantiv

  1. inflorescență caracteristică plantelor graminee, alcătuită din mai multe flori mici cu peduncul scurt, dispuse pe o axă centrală lungă.
  2. stilizare decorativă în formă de spic, frecventă în arta populară pe cusături, țesături etc.
  3. vârful firelor de păr, mai lungi (și de altă culoare), din blana unor animale.
  4. (pop.) vârf de munte; pisc.
  5. partea cea mai înaltă a acoperișului casei.

spicul — substantiv

  1. (bot.; astăzi rar) spiculeț.
  2. (anat.) os mic în formă de spic; fragment de os.
  3. (zool.) corpuscul silicios sau calcaros care intră în componența scheletului spongierilor.
  4. forma de singular articulat pentru spic.