Definiția cuvântului „spânzurat”

spânzurat — verb

(v.tranz.) a omorî, a executa pe cineva (în urma unei condamnări) prin strangulare, cu ajutorul spânzurătorii.
(v.refl.) a se sinucide, strangulându-se cu ștreangul.
(v.tranz.) a agăța un obiect de unul dintre capete, lăsând restul să atârne liber în jos.
(v.refl.) a se agăța, a se prinde (și a se ține strâns) de cineva sau de ceva; a se atârna.
(v.intranz.) a atârna, a cădea liber în jos (fiind prins sau agățat de ceva în partea superioară).
(v.tranz.) (fig.) (fam.) a cheltui o sumă de bani (fără rost, pe lucruri care nu sunt strict necesare).
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru spânzura.

(adesea substantivat) care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare.
(fam.; substantivat) epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii; ștrengar, neastâmpărat.
agățat, atârnat, suspendat.