Definiția cuvântului „senin”
senin — adjectiv
- (despre cer) fără nori, limpede, clar; liniștit.
- luminos.
- (fig.) (despre oameni, despre expresia figurii lor, despre manifestările lor) care exprimă liniște, mulțumire sufletească; netulburat, luminos, liniștit, fericit.
senin — substantiv
- seninătate, limpezime, claritate (a cerului).