Definiția cuvântului „semincer”
semincer — substantiv
- arbore dintr-o pădure lăsat la tăierea pădurii pentru sămânță în vederea regenerării naturale a suprafeței din jur; plante lăsate neculese o dată cu restul recoltei pentru a servi ca plante de sămânță.
- lot dintr-o cultură agricolă destinat producerii semințelor pentru asigurarea materialului necesar însămânțărilor.
- știulete de porumb nedezghiocat păstrat pentru sămânță.