Definiția cuvântului „secătui”

secătui — verb

1. (v.tranz.) a stoarce pe cineva (sau ceva) de bani, de puteri etc.; a istovi, a epuiza.
2. (v.tranz.) a face ca un teren, o livadă etc. să devină neproductive; a sărăci.
3. (v.intranz.) (despre rezervele de substanțe minerale dintr-un zăcământ) a fi pe terminate sau a se termina.
4. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru secătui.