Definiția cuvântului „rugau”
rugau — verb
- (v.tranz.) a cere cuiva stăruitor îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o 3favoare etc.
- a pofti, a invita.
- (v.refl.) (în practicile religioase) a face o rugăciune, a invoca divinitatea.
- (v.refl.) a cere cuiva voia sau îngăduința de a face ceva.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ruga.
rugau — verb
- forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru ruga.