(jur.) cale de atac prin care se cere unei instanțe superioare să verifice legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești nedefinitive, în vederea anulării sau modificării ei.
rarreferire, recurgere.
recurs — verb
forma de participiu trecut pentru recurge.
recurs — verb
(v.intranz.) (urmat de determinări introduse prin prep. „la”) a apela la cineva sau la ceva, a se servi, a se folosi de...; a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor.
forma de persoana a III-a singular la prezent pentru recurge.
forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru recurge.