reconfort (toate sensurile)

Definiția cuvântului „reconfort”

reconfortsubstantiv

  1. rarreconfortare.

reconfortverb

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) reface din punct de vedere fizic; a (se) întări, a (se) fortifica, a (se) întrema.
  2. (v.tranz.) (fig.) a reda cuiva energia, încrederea, curajul.