răzbun (toate sensurile)

Definiția cuvântului „răzbun”

răzbunsubstantiv

  1. (înv.) liniște, pace.
  2. rarrăzbunare.

răzbunverb

  1. (v.refl. intranz.) a-și face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un rău, o nedreptate.
  2. (v.refl. intranz.) a-și vărsa focul, mânia, necazul pe cineva.
  3. (v.tranz.) a da satisfacție cuiva care nu este în măsură să-și facă singur dreptate, pedepsind în numele lui pe cel de la care a suferit un rău.
  4. (v.tranz.) a răscumpăra.
  5. (v.refl.) (pop.) (la pers. 3) a se face vreme bună, a se lumina, a se însenina.
  6. (v.refl.) (despre nori) a se împrăștia.