răzbun
/rəz'bun/Etimologie
Din a răzbuna (derivat regresiv).
Definiții
- (înv.) liniște, pace.
- rarrăzbunare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răzbun | — |
| genitiv-dativ | răzbunului | — |
| vocativ | răzbunule | — |
| articulat | răzbunul | — |
Din a răzbuna (derivat regresiv).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | răzbun | — |
| genitiv-dativ | răzbunului | — |
| vocativ | răzbunule | — |
| articulat | răzbunul | — |
Din răz- + bun.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | răzbuna | răzbunau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică