(v.intranz.) (despre aștri; la pers. 3) a apărea pe cer, a se ivi la orizont.
(despre plante; la pers. 3; adesea fig.) a încolți, a ieși din pământ.
(fig.) (rar, despre oameni) a lua ființă, a se naște.
a se ivi (din depărtare), a apărea (pe neașteptate).
a ieși în evidență, a se ridica deasupra celor dimprejur.
(despre copii) a crește.
(reg.; despre aluat) a dospi.
(înv.) a se ridica, a sări brusc (în picioare); a tresări.
(fig.) a interveni brusc într-o discuție.
răsărit — substantiv
faptul de a răsări.
trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont; (spec.) moment al zilei când răsare Soarele.
(fig.) începutul unei ere sau al unei vieți noi.
punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est.
țară, ținut așezat în direcția răsăritului față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară.
răsărit — adjectiv
(despre plante) care a ieșit din pământ; încolțit.
(despre copii) care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii.
care depășește măsura comună, obișnuită; (fig.) mai deosebit, mai de seamă; valoros.