Definiția cuvântului „pălimar”
pălimar — substantiv
- stâlp de pridvor sau de prispă, care susține streașina acoperișului.
- împrejmuire de scânduri la prispa unei case țărănești, la un balcon, la un pod etc.; parmaclâc, balustradă (la un balcon).
- (înv.) întăritură, parapet.
- pridvor, cerdac; foișor.
- formă alternativă pentru pălămar.