(v.tranz.) a turna vinul dintr-un butoi în altul, după fermentație, pentru a-l limpezi (prin separarea de drojdia care s-a așezat la fund); (p.gener.) a turna un lichid dintr-un vas în altul.
(v.tranz.) a scoate și a turna la loc, de mai multe ori la rând, zeamă dintr-un vas cu murături, cu varză acră, pentru a dizolva sarea depusă la fund.
(v.tranz.) (fig.) a muta dintr-un loc în altul.
pritocit — substantiv
pritocire.
pritocit — adjectiv
(despre vin sau zeama de varză, de murături) care a fost supus pritocirii.