(v.tranz. și refl.) a (se) face cunoscut celor de față, spunând numele, ocupația etc.; a face cunoștință (cu cineva); a (se) recomanda.
(v.refl.) a deveni prezent în memorie, a apărea în memorie.
(v.tranz.) a înfățișa (publicului) un spectacol, aspectele unei activități, rezultatul unor cercetări etc.
(v.refl.) a apărea, a se înfățișa într-un anumit loc sau în fața cuiva pentru a răspunde unei anumite obligații sau pentru a oferi ori a solicita ceva.
(v.refl. și tranz.) (spec.) a (se) înfățișa la un examen, la un concurs, la alegeri etc.
(v.tranz.) a pune înainte, a înmâna, a oferi, a da.
(v.tranz.) (despre lucruri supuse unei examinări) a avea o anumită însușire, caracteristică.
(v.refl.) a avea aparența de..., a se înfățișa ca...
prezent — substantiv
(înv.) dar, cadou.
perioadă de timp variabilă, concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor; epoca, timpul actual, contemporan; contemporaneitate; (p.ext.) situație actuală.
(gram.) timp al verbului care arată că o acțiune se petrece în momentul vorbirii sau că este de durată.
prezent — adjectiv
care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul: de față.
(cu valoare de interjecție) formulă prin care cei de față răspund la apelul nominal.
existent.
care se petrece în timpul vieții vorbitorului sau în epoca la care el se referă; actual, contemporan; care se petrece chiar acum, în momentul de față.
de care ești conștient, la care te gândești sau care te preocupă la un moment dat.