plecăciune (toate sensurile)

Definiția cuvântului „plecăciune”

plecăciunesubstantiv

  1. îndoire, înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut; (p.ext.) supunere, ascultare, reverență, respect; modestie.
  2. (în formule de salut)