Definiția cuvântului „pas”

pas — verb

(v.tranz.) (sport) a trimite mingea unui coechipier.
(fam.) a da sau a ceda cuiva ceva; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia, a transmite altuia.
a trece prin sită fructe sau legume; a zdrobi, a mărunți.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pasa.

(v.intranz.) (înv.) a merge, a se duce.
(pop. și fam., cu valoare de îndemn sau de avertisment) încearcă să..., îndrăznește de..., caută de...
(v.intranz. unipers.) (de obicei construit cu dativul) a simți neliniște, a se îngrijora.
(înv. și pop.) a cântări sau a atârna greu; a se lăsa greu (peste ceva).
(unipers.) (construit cu dativul) a simți greutatea unui lucru sau a unei situații, a suporta cu greutate ceva neplăcut.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru păsa.

cuvânt folosit de un jucător de cărți pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv).

drum, loc îngust și mai coborât, de-a lungul unei văi, între munți sau dealuri, prin care se trece dintr-o parte în alta; trecătoare.
(înv.) pașaport.
fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit; (p.ext.) distanță astfel parcursă: (p.gener.) distanță mică.
zgomot produs de cel care merge pe jos.
(fig.) stadiu, etapă.
(fig.) înaintare, propășire, progres.
(fig.) acțiune, act, faptă; hotărâre.
mod de a umbla pe jos; mers, umblet, călcătură.
mișcare ritmică a picioarelor, caracteristică pentru fiecare dans.
unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit; (p.ext.) distanță reprezentată de această unitate de măsură.
urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers.
distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic, măsurată în direcția în care se repetă elementele.
distanță dintre doi dinți consecutivi ai unei roți dințate.
(înv. și reg.) unealtă de lemn asemănătoare cu un compas, folosită în dulgherie, dogărie etc.
substanță medicamentoasă antibiotică, cu aspect de pulbere albă, puțin solubilă în apă, folosită în tratamentul tuberculozei.

durere (sufletească) greu de suportat; suferință, chin; necaz, supărare; grijă; împrejurare dificilă, impas.

(de obicei repetat) cuvânt care redă zgomotul ușor produs de pașii cuiva, de mersul în vârful picioarelor etc.
formă alternativă pentru piș.