← palatin (toate sensurile)

Definiția cuvântului „palatin”

palatin — substantiv

  1. titlu dat, în evul mediu, în Europa, unui mare demnitar care îndeplinea anumite funcții la curte sau la palatul unui rege sau al unui mare senior; principe posesor al unui palatinat; guvernator al unei provincii în Germania sau în Polonia medievală; vicerege în Ungaria medievală; persoană care avea unul dintre aceste titluri.
  2. (adjectival) care aparține unui palatin sau unui palatinat, privitor la un palatin sau la un palatinat.

palatin — adjectiv

  1. (anat.) palatal.