Definiția cuvântului „paladin”
paladin — substantiv
- (În evul mediu, în Europa apuseană) nobil slujitor la palatul unor regi
- (p. ext.) cavaler rătăcitor din evul mediu, în continuă căutare de aventuri eroice
- (Fig.) bărbat voinic, îndrăzneț, însuflețit de sentimente cavalerești.
- om devotat unei cauze sau unei persoane
- (ficțional) personaj sau creatură cu puteri supranaturale