Definiția cuvântului „ortăci”
ortăci — substantiv
- (reg.) tovarăș (de drum, de muncă etc.); camarad; (p.ext.) prieten.
- glumețiubit, drăguț.
- asociat, părtaș.
ortăci — verb
- (vb. refl. recipr.) (reg.) a lega tovărășie cu cineva; a se întovărăși, a se asocia.