← orbit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „orbit”

orbit — verb

  1. (v.intranz.) a deveni orb, a-și pierde vederea.
  2. (v.tranz.) a face pe cineva să-și piardă vederea; a scoate cuiva ochii.
  3. (v.tranz.) a tulbura vederea, a lua ochii.
  4. (v.tranz.) (fig.) a face pe cineva să-și piardă rațiunea, clarviziunea, a-l face să nu mai judece obiectiv.
  5. (v.tranz.) a înșela, a amăgi pe cineva, a minți.

orbit — adjectiv

  1. lipsit de vedere, cu vederea slăbită.
  2. (fig.) cu mintea întunecată (de furie, de durere etc.), fără discernământ, scos din minți, înnebunit, zăpăcit.
  3. fermecat, fascinat, uluit.