Definiția cuvântului „orb”

orb — adjectiv

1. (adesea substantivat) lipsit de simțul văzului, care nu vede (deloc).
2. (fig.) care nu admite alte păreri.
3. (fig.) care pare să acționeze fără discernământ; a cărui rațiune e întunecată, tulburată de o pasiune, lipsit de clarviziune; (p.ext.) de temut, fioros.
4. complet, total.
5. care denotă lipsă de inteligență, de reflecție, de perspicacitate.
6. (fig.) lipsit de lumină; întunecos, întunecat.