Definiția cuvântului „oracol”

oracol — substantiv

1. (în antichitate) răspuns profetic pe care, potrivit unor credințe, anumite divinități îl dădeau celor veniți să le consulte pentru a cunoaște viitorul; prevestire, prezicere, profeție; lăcașul unde se făceau aceste profeții.
2. hotărâre dată de o persoană cu autoritate; sentință cu caracter infailibil; (p.ext.) persoană care dă această hotărâre.