(muz.) termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale.
opus — adjectiv
care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; (p.ext.) (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic.
(mat.; despre unghiuri) care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri.