Definiția cuvântului „odaie”
odaie — substantiv
- (pop.) cameră, încăpere.
- (înv.) locuință, apartament, casă.
- (înv. și reg.) așezare gospodărească izolată de sat; fermă mică, târlă de vite etc.
- colibă servind de adăpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului; otac.