← năimit (toate sensurile)

Definiția cuvântului „năimit”

năimit — substantiv

  1. (înv. și pop.) persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară).

năimit — adjectiv

  1. (înv. și pop.) angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară).
  2. care este dat sau luat cu chirie.

năimit — verb

  1. (v.tranz. și refl.) (înv. și pop.) a (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită.
  2. (v.tranz.) a închiria; a arenda.