noroc (toate sensurile)

Definiția cuvântului „noroc”

norocsubstantiv

  1. soartă, ursită, destin (favorabil).
  2. întâmplare neașteptată sau concurs de împrejurări favorabile care asigură reușita unei acțiuni, îndeplinirea unei dorințe etc.
  3. stare sufletească sau situație în care omul se simte fericit.
  4. bunăstare.
  5. formulă de salut.