Definiția cuvântului „neputință”

neputință — substantiv

1. faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate; imposibilitate.
2. lipsă de putere fizică, de forță, de energie; slăbiciune, nevolnicie; (spec.) stare proastă, suferință provocată de boală sau de bătrânețe; (p.ext.) (mai ales la pl.) bătrânețe; boală; infirmitate.