mărăcine (toate sensurile)

Definiția cuvântului „mărăcine”

mărăcinesubstantiv

  1. (bot.) nume generic dat unor plante a căror tulpină este acoperită cu spini; fructul țepos al unor asemenea plante; (p.restr.) ghimpe, țeapă, spin (al acestor plante).
  2. (mai ales la pl.) mărăciniș.