← miri (toate sensurile)Definiția cuvântului „miri”
miri — verb
- (v.refl.) (franțuzism înv.) a se privi în sau ca într-o oglindă.
- (v.refl. și tranz.) a fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri.
- (v.refl.) a-și manifesta surprinderea, nedumerirea, admirația.
- (v.refl.) a nu-și da seama, a se întreba.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mira.
miri — substantiv
- nume purtat de bărbat în ziua sau în preajma căsătoriei sale.
- (la pl.) nume dat, în ziua sau în preajma căsătoriei, celor două persoane care se căsătoresc.
- forma de plural nearticulat pentru miră.
miri — verb
- forma de persoana a II-a singular la prezent pentru mira.
- forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru mira.
miri — substantiv
- forma de plural nearticulat pentru mire.